Pensive unhappy girl suffering from running nose. Young woman covering nose with tissue. Snuffle concept

Alergiile

“Am manifestări alergice, dar nu mi se depistează alergenul”

(Răspuns pentru MARILENA – Bucureşti, F. AS nr. 1369)

O alergie este un răspuns neadecvat al siste­mului imunitar la o substanţă care, în mod normal, nu este dăunătoare. Sistemul imunitar este un mecanism de apărare foarte complex, care ne ajută să combatem infecţiile. Acest lucru se face “milităreşte”, prin iden­tificarea invadatorilor şi mobilizarea globulelor albe din organism, pentru a lupta cu aceştia. La unele persoane, sis­temul imunitar identifică greşit reacţia globu­lelor albe, provocând în organism dereglări mai mari decât produc invadatorii. Astfel, răspunsul alergic devine o boală în sine. El include congestie nazală, tuse, respiraţie zgo­motoasă şuierătoare, sufo­care, mâncărimi, durere de cap, urticarie şi oboseală sau alte tipuri de iritaţii ale pielii. Orice substanţă poate provoca o reacţie alergică, dar cei mai cunoscuţi aler­geni sunt polenul, praful, unele metale (în special ni­chelul), lanolina, unele cos­metice, părul şi mătreaţa de la animale, acarienii din praful din casă, veninul de insecte, unele medicamente obişnuite (aspirina şi peni­cilina), unii aditivi alimen­tari, substanţele chimice care se găsesc în săpun, în detergentul de rufe, în pro­dusele de curăţat şi în multe alte chimicale. Foarte multe persoane sunt alergice la mucegai. Mucegaiul este format din organisme mici, microscopice, care nu sunt nici insecte, nici animale, şi se dezvoltă acolo unde nu pot trăi alte forme de viaţă. Mucegaiurile apar în toată casa, în baie, în frigider, în instalaţiile sanitare, în subsoluri şi alte locuri umede şi întunecoase. Se dezvoltă şi în aer, în sol sau pe frunze moarte şi pe alte materii organice. Mucegaiurile pot fi dăunătoare, dar şi benefice. Penicilina este făcută din mucegaiuri. Ele ajută şi la fabricarea brânzei, fertilizează solul şi grăbesc descompunerea gunoaielor şi a frun­zelor moarte, dar pot provoca şi reacţii alergice. Sporii mucegaiurilor sunt purtaţi de vânt şi pre­domină vara şi toamna, devreme. Atunci când se tunde iarba, când se strâng recoltele sau se merge prin vegetaţie înaltă, pot apărea reacţii alergice. Persoanele care repară mobilă veche sunt expuse aceluiaşi risc, pentru că lemnul vechi găzduieşte de cele mai multe ori spori ai ciupercilor. Ali­mentele pot şi ele să provoace reacţii alergice. Unele dintre cele mai cunoscute alimente alergene sunt creveţii, homarul, crabii, scoicile, căpşunile, ciocolata, alunele şi nucile de toate felurile, peştele şi ouăle. În cazul copiilor, laptele şi ouăle, ara­hi­dele, soia şi grâul, sunt principalii vinovaţi. Copiii fac în mod obişnuit alergie la lapte, ouă, soia şi grâu, dar au alergii şi la arahide sau alune de pă­dure, peşte şi creveţi. Adulţi, în mod normal, dacă au făcut o dată alergie, nu mai scapă de ea.
O alergie alimentară apare atunci când siste­mul imunitar al unei persoane generează anticorpi ca reacţie la un aliment consumat. Diferenţa dintre ea şi intoleranţa alimentară constă în faptul că în ultimul caz este vorba despre neputinţa de a digera anumite alimente. Laptele este un bun exemplu al distincţiei dintre alergie şi intoleranţă. Majoritatea oamenilor care nu pot să bea lapte au intoleranţă la lactoză, nu alergie.
În mod normal, singura modalitate în care se poate scăpa de alergiile alimentare este evitarea alimentelor care declanşează reacţiile. Între aceste alimente cele mai frecvente sunt: laptele, ouăle, peştele (biban, cod, plătică), fructele de mare (crab, crevete, homar), nucile de copac (migdale, nuci, alune pecan), arahidele, grâul şi boabele de soia. Persoanele care fac alergii alimentare destul de severe, ca să producă reacţii anafilactice (lipsă de aer, culoare albastră-pal, urticarie sau mân­cărimi şi stare anxioasă) vor trebui să poarte bră­ţară sau colier de avertizare şi să aibă o seringă cu adrenalină (epinifrina) pentru situaţii de ur­genţă (se eliberează numai cu reţetă medicală). Pentru majoritatea persoanelor, alergiile nu sunt mai mult decât un fapt frustrant de viaţă. Dar pentru persoanele care au astm sau pentru cei care suferă de reacţii alergice severe, alergiile pot fi fatale.
Recomandări:
* Consumaţi alimentele prin rotaţie. Mâncaţi zilnic o grupă diferită de alimente.
* Evitaţi alimentele care au fost stropite sau care conţin coloranţi artificiali, agenţi de coacere sau ceară protectoare. Citiţi cu atenţie etichetele.
* Suplimentaţi dieta cu multe fibre. Tărâţele de ovăz sunt o bună sursă de fibre.
* De asemenea, pectina din mere poate fi folositoare în die­tă, eliminând metalele nedorite care declanşează multe reacţii alergice.
* Dacă suferiţi de o formă de alergie la ambrozie (sau la rugină) ori de alergii la alte plante, nu mâncaţi pepene gal­ben, castravete, banane, seminţe de floarea soarelui, muşeţel sau orice preparat din plante care conţine echinacea.
* Urmaţi un program de post, apoi încercaţi să intro­duceţi din nou “alimentele ce trebuie evitate”, în cantităţi foarte mici, şi vedeţi dacă reacţiile de balonare, dureri de cap şi alte simptome revin.
* Păstraţi casa curată, fără praf, ţineţi feres­trele închise (folosiţi aerul condiţionat, când este posibil).
* Folosiţi vopsea împotriva mucegaiului şi dezinfectaţi pereţii şi mobila.
* Asiguraţi-vă că luaţi numai suplimente alimentare hipoalergice, care nu conţin substanţe potenţial iritante.
* Luaţi un filtru de aer cu o capacitate mare de filtrare, ca să curăţe polenul, mucegaiul şi pra­ful din casă sau de la birou.
* Nu fumaţi şi evitaţi fumul pasiv.
* Evitaţi să luaţi aspirină timp de 3 ore, după fiecare masă.
* Dacă faceţi iritaţii pe piele de la expunerea la metalul curelei de la ceas, de la cercei, de la brăţări sau alte obiecte, încercaţi să folosiţi crema de gălbenele. Gălbenelele, floarea de soc şi uleiul din arbore de ceai pot fi folosite ca emolient pen­tru calmarea irita­ţiei.
* Atenţie şi la mercu­rul şi argintul din vechile lucrări den­tare. Ele pot pro­voca reacţii alergice în aceeaşi mă­sură ca intoxicaţiile cu metale grele.
Pentru mai multe informaţii şi reco­man­dări personalizate: LIDIA HOLBAN – Nutriţionist, tel. 0722/26.04.45
Multă sănă­tate!

Distribuie să vadă și alții: